Phra Nang Beach – o parte din frumusețea Thailandei

This post is available in English too. Please scroll to the end of the post, under the romanian version and find it there. 

Dupa ce in episodul anterior am povestit cum am ajuns in „tara zambetelor” si cum a fost primul contact cu Asia, voi continua cu aventurile noastre pe taramuri Thailandeze. Iata-ne in prima zi fata in fata cu Marea Andaman, ireal de calda, cu o culoare ca in povesti si plina de „long tail boats”. Aceste „barci cu coada lunga” reprezinta cel mai cunoscut mod de transport in zona. Nu am ales intamplator sa ne cazam in Ao Nang. De aici pornesc foarte multe excursii pe mare, la diferite insule si plaje de vis.  Dupa un mic dejun fabulous la cochetul restaurant al hotelului Ao Nang Beach Resort, unde am mancat cel mai bun mango din viata mea, am schimbat niste euro in bahts, apoi am luat o barca si am plecat pe Railay Beach, una din plajele locale.

Railay este, geografic vorbind, o peninsula formata din 4 plaje: Railay West, Railay Est, Tonsai Beach si Phra Nang Beach, la care se poate ajunge doar cu barca. Am hotarat sa mergem la Phra Nang Beach – Railay, aceasta fiind si cea mai frumoasa plaja din cele 4 (cel putin asta am aflat eu din documentarile anterioare si nu m-am inselat deloc).  Drumul pana acolo dureaza cam 20 de minute si este de o frumusete ireala sa vezi cum, din apa turcoaz, rasar stanci de diverse forme. Phra Nang Beach – Railay –  este un loc spectaculos cu niste peisaje pe care eu le-am vazut doar la televizor, cu pereti abrupti gata de escaladat, strajuiti de cocotieri si palmieri.

La plaja nu am stat aproape deloc, erau aproape 40 de grade, iar prietena mea cea mai buna a fost crema de protectie cu 50 SPF. In schimb, apa era atat de calda incat nu simteai nicio diferenta intre temperatura de afara si cea din apa. Am experimentat si cel mai placut foot scrub din viata, facut de o localnica cu produse numai de ea cunoscute si pe care nu le gasim pe aici. Am stabilit cu ea o comunicare aproape perfecta prin semne, cred ca asta i-a placut, incat la final mi-a dat cadou o solutie asemanatoare cu cea cu care mi-a curatat mie talpile si niste mostre de crema hidratanta pentru momentele de dupa scrub. Multumesc, a fost draguta, iar pretul a fost in jur de 25 ron. Insa acest experiment avea sa-l coste scump pe sotul meu, dar asta mai pe seara 🙂

Destul de interesant in Phra Nang Beach mi s-a parut un templu inchinat… dar mai bine va las pe voi sa ghiciti cui, din imaginea de mai jos. Indiciu: am vazut multe femei care se rugau acolo 🙂

In jurul pranzului aici ajung barci cu mancare, pe care barcagiul si ajutoarele lui o pregatesc pe loc. O mancare foarte buna, proaspata si, cum altfel, combinand delicioasele arome thailandeze, la un pret prietenos.

Iata si un exemplu de preturi: Am devorat un excellent fried yellow noodle, cateva fresh-uri de mango, iar sotul meu, desigur, cateva beri 🙂 Ne-am intors in Ao Nang tot cu long tail boath (cum altfel?!?), iar seara… plimbare, cina si masaj. Ah!!! am spus…masaj??? Thailandezii astia sunt mama si tatal masajului. Trebuie sa spun ca am incercat toate variantele de masaj. Am ramas setata pe masajul la picioare, care nu se limiteaza doar la picioare, in fine, este ceea ce-ti trebuie la sfarsitul unei zile. Dar povestile cu masaje nu au doar finaluri fericite: si doar l-am rugat pe sotul meu de cateva zeci de ori sa mearga si el la un masaj sa se relaxeze, ca poate avea nevoie omul, dar el: nu si nu. A vrut un foot scrub la fel ca al meu pe plaja. Neh… nu poate fi la fel. Am mers impreuna, dar separat 🙂 el in alta incapere. Nu am auzit tipete, dar din acel moment si pana in ultima zi a vacantei noastre (care a durat doua saptamani), s-a ales cu niste rani cumplite la ambele picioare. Cui sa te plangi si ce sa faci? Am dedus noi ca picioarele lui fiind sensibile de la atatea ore de stat in avion, au reactionat negativ la contactul cu substanta aceea.  Am mers la farmacie, am luat un unguent antiinflamator si, de 2-3 ori pe zi, am fost asistenta medicala in regim de urgente. Inutil sa mai spun ca el nu a vrut sa mai auda de masaj (desi nici macar nu  a incercat unul de relaxare), nu acelasi lucru pot sa spun despre mine :-)).

Va las acum cu un superb apus de soare pe care l-am surprins inainte de cina.

Revin in curand cu noi detalii din calatoria noastra exotica 🙂